1. Himera
Avea partea dinainte a unui leu, coada unui dragon, iar al treilea cap, cel din mijloc, era de capră și acela scuipa foc.
Fusese născută din Typhon și Echidna, după cum ne spune Hesiod.
— Biblioteca Apollodorus, cartea 2, capitolul 3 (în traducerea lui Sir James George Frazer)
Am privit-o intrând.
În cei șase ani de când ne despărțiserăm, n-am încetat să-mi doresc să știu cât de rece și calculată e mașinăria de sub pielea moale și mătăsoasă a acestei vrăjitoare.
Mă văzu cum o priveam, cu ochii umplându-i-se de plăcere – fără urmă de jenă sau rușine.
— Evan, spuse, iuțind pasul, dragule, nu te-am mai văzut de mult.
Un parfum delicat și călduț se simțea venind dinspre silueta ei apropiindu-se, același pe care mi-l aminteam. Mi-am amintit ce-mi spusese când își deschisese inima către mine, curând după ce ne căsătoriserăm:
— M-am gândit în ultima vreme că aș putea să-mi scriu dizertația pe baza pozelor expresiilor feței mele: Cum să-ți controlezi trăirile și răspunsurile în societate. Ce crezi? Uite, zâmbetele: Știu în jur de o mie, și fiecare cere folosirea altor grupe de mușchi. Fiecare poate fi răspunsul la multe situații, iar combinația lor e infinită.
— Singura problemă e controlul meticulos al expresiei. Ar fi nevoie de calcule complexe; poate e chiar de neconceput – Evan, nu mă privi astfel. Vezi, voi, muzicienii, mereu înțelegeți greșit mințile științifice, Nu sunt o mașină; o mașină Turing n-ar fi niciodată în stare să determine într-un timp atât de scurt ce zâmbet să folosească în ce circumstanță anume. Sunt o ființă umană, o creație minunată.
— Acesta ar fi un subiect demn de biologie.
Își dusese teatral degetul la cap, apoi râsese zgomotos: dulce, nevinovat, de parcă nu se putuse controla.
…
Restul poveștii, aici: Galaxia42, iulie 2020
alexandru lamba 