„Testamentul de ciocolată” de Marian Coman

testamentul-de-ciocolataCâteva cuvinte despre o carte tulburătoare: „Testamentul de ciocolată” de Marian Coman.tc1_

Există cărți pe care le citești și care, deși îți plac în timpul lecturii, te părăsesc aproape imediat ce le-ai închis, există cărți din care, o vreme, unele pasaje te mai vizitează când și când, și există, în fine, cărți care rămân cu tine, agățate parcă de o bucățică din conștiința ta, să facă parte din tine. Pentru mine, „Testamentul de ciocolată”, cartea lui Marian Coman, a făcut parte din ultima categorie.

Pe larg, aici: Gazeta SF, februarie 2017

Nu vă pierdeți speranța!

falltreeEditorialul lunii februarie la Gazeta SF:

Dacă un copac cade, dar nimeni nu e prin preajmă, face el vreun pic de gălăgie? Iată o dilemă care, departe de a fi o necunoscută fizică reală, ridică problema filosofică a existenței lumii dincolo de percepția noastră. Plecând de la ea, aș avea și eu o dilemă pe care vrea să v-o prezint: Dacă o carte genială este scrisă, dar nimeni nu o citește vreodată, poate ea fi numită o carte genială?

Mai multe, aici: februarie 2017, Gazeta SF

„Bug” pe mobzine.ro

Povestioara mea „Bug”, pe „Mobzine”, site-ul lui Ionuț Bălan. Mulțumiri!

bug-mobzineScrie Ionuț: „Astăzi vă ofer posibilitatea de a citi o scurtă nuvelă SciFi scrisă de colegul meu Alexandru Lamba – se numește simplu: BUG.

Citiți materialul, comentați, faceți-ne recomandări. Dacă vă place ideea o să îl rog să mai scrie și o să facem și o rubrică permanentă în site. Ideea din spatele BUG mi se pare foarte faină mai ales în contextul dezvoltării tot mai accentuate a AI-ului, în curând nu prea o să mai știm sigur ce e real și ce e SciFi.

Știu sigur că îi va plăcea să vadă reacții, așa că …”

 

Ianuarie, luni. A treia zi de luni a lui ianuarie și cea mai deprimantă din an. Nu și pentru mine, bineînțeles, dar tu simțeai, nu-i așa? Melancolia sărbătorilor care se duseseră, luând cu ele și vizitele celor care-ți erau dragi… Parcă nu-ți era pe deplin deslușită. O fi venit din goliciunea și dezordinea casei în care acum domnea liniștea, din conștientizarea faptului că trebuia să te întorci la lucru, din frigul care nu mai avea nimic boem…

Toată povestea, aici: ianuarie 2017, Mobzine.ro 

„Narcopunk sau fear and loathing in L2” de Mihai Alexandru Dincă

Câteva vorbe despre o nuvelă mai… altfel.narcopunk

Probabil că dacă această nuvelă s-ar fi numit simplu „Narcopunk”, foarte multe i s-ar fi putut pune în cârcă tânărului ei autor. În definitiv, să împrumuți personajele și începutul unui film, să le denaturezi chiar mai mult decât o făcuse respectivul film înainte și să publici o carte cu aceste elemente nu pare chiar fairplay, nu-i așa? Însă nuvela se numește: „Narcopunk sau fear and loathing in L2”, ceea ce, prin reproducerea suficient de exactă a titlului filmului (pentru cei care nu știți, căutați: „Fear and Loathing in Las Vegas”), îndepărtează orice suspiciune de furăciune și plasează opera în diametral opusa categorie a Fan-Fiction-ului.

Mai multe despre carte, aici: Gazeta SF, ianuarie 2017