Chickamauga

O povestire excepțională, de Ambrose Bierce.

Într-o după amiază însorită de toamnă, un copil plecă hoinar de la casa sa simplă, dintr-un câmp micuț, și intră neobservat în pădure. Se bucura de noua sa libertate, de oportunitatea care i se ivise de a explora și a se aventura; pentru că spiritul acestui copil, în trupurile străbunilor săi, se călise mii de ani prin fapte memorabile de descoperiri și cuceriri, prin victorii în lupte de secole, ale căror monumente de triumf erau orașe de piatră dăltuită. Din leagănul ei și până acum, rasa lui cucerise două continente și, trecând o mare imensă, intrase în al treilea, pentru a-și duce războaiele și dominația ca moștenire.

…

În întregime, aici: Gazeta SF, septembrie 2019

În oglindă de ANTON PAVLOVICI CEHOV

Un soi de traducere în română  prin engleză a unei povestioare de Cehov:

Seara anului nou. Nellie, fiica unui proprietar și general, o fată tânără și frumoasă care visa zi și noapte să se mărite, stătea în camera ei, privind cu ochi obosiți, pe jumătate închiși, în oglindă. Era palidă, rigidă și la fel de nemișcată precum oglinda.

Inexistenta dar plăcuta imagine a unui coridor lung și îngust, cu nesfârșite coloane de lumânări, reflexia feței ei, a mâinii pe ramă – toate erau deja încețoșate și scufundate într-o mare de gri. Marea era unduitoare, sclipitoare și, din când în când, izbucnea purpuriu.

…

Se poate citi integral aici: GazetaSF, iunie 2019

Niciunul atât de orb

O poveste superbă, de Joe Haldeman. 

Totul a început când Cletus Jefferson s-a întrebat: „De ce nu sunt orbii cu toții genii?” Cletus avea doar 13 ani atunci, dar aceea a fost o bună întrebare, la care a cugetat încă 14 ani, apoi a schimbat lumea pentru totdeauna.

Tânărul Jefferson era polimatic, autodidact și un tocilar literalmente fără pereche. Avea un mic set de chimie, un microscop, un telescop și câteva computere, unele dintre ele cumpărate cu bani obținuți din livrarea de ziare.

…

Textul integral, aici: Gazeta SF, mai 2019

Butoiul de Amontillado

O povestire emblematică, a lui E. A. Poe, în traducerea mea:

Fortunato și cu mine eram amândoi membri ai unor familii italiene foarte vechi și importante. Obișnuiam să ne jucăm împreună când eram copii.
Fortunato era mai mare, mai bogat și mai arătos decât mine. Și-i plăcea să mă facă să par prost. M-a jignit de o mie de ori în anii copilăriei mele. Eu însă niciodată nu m-am arătat furios. Așa că el credea că suntem prieteni buni. Dar mi-am promis că într-o zi îl voi pedepsi pentru toate insultele sale.

…

Textul integral, Aici: Gazeta SF, aprilie 2019

Analiza realității

„Analiza realității”: traducerea mea după o povestire foarte scurtă de David Brin.

 

Aceasta este o analiză a realității.

Te rugăm să efectuezi o întrerupere de software acum. Caută în acest text regularități care să sugereze cod încorporat și verifică-l prin comparație cu referința din partea oarbă a ochiului stâng.

Dacă nu găsești elemente care să se potrivească, poți continua ceea ce făceai; mesajul acesta nu e pentru tine. Poți concluziona că textul pe care-l citești nu e mai mult decât o bucățică ușor amuzantă și deloc memorabilă de divertisment bâlbâit dintr-o revistă modernă și care se vrea stilată.

…

Povestea întreagă, aici: Gazeta SF, martie 2019.