Fericirea înseamnă pur și simplu să te simți bine? În fiecare dimineață, Linda stătea în ușa cabanei și privea afară. Sol alb, zăpadă albă, orizont alb cu gri. În zilele liniștite, auzea sunetul ca de flaut al copacilor zăpezii, de parcă întreaga planetă i-ar fi cântat. În acele zile nu se simțea doar bine, se simțea fericită.
Acum sunetul copacilor se pierdea în urletul furtunii. Dar copacii zăpezii erau acolo, la mii de kilometri depărtare, cântându-și melodia. Linda suspină și închise ușa. Își dădu masca jos și o lăsă deoparte. Shawn fusese îngrijorat de folosirea prea multor filtre, dar asta nu mai conta în acele zile.
Linda avea mult de lucru în ultima vreme. De aceea avea nevoie de rarele ei momente de libertate. Shawn nu o prea deranja, dar îi putea simți mereu prezența. Shawn ceruse să-și petreacă ziua pe masa din camera de zi. Poate că observase că Linda nu-l voia în dormitor și a scutit-o de neplăcerea de a fi ea cea care cere.
…
Povestea întreagă, aici: Galaxia42, iunie 2020
alexandru lamba 