Eseuri și recenzii

Părerile mele despre cărți.

Trei proze de Ken Liu

Cam astea au fost textele lui Ken Liu pe care le-am găsit traduse în română.

 

Când vine vorba despre autori de SF chinezi, în lista celor cunoscuți la noi, după Ted Chiang și Liu Cixin, pe care românii îi pot găsi traduși în volum propriu, urmează Ken Liu, autor care, deși este câștigător al foarte multor premii de prestigiu și are în portofoliu o serie de cărți fantasy de excepție – „The Dandelion Dynasty”, considerată inițiatoarea genului „silkpunk”, ca să nu mai vorbim de volumele de povestiri –, nu a fost încă publicat în volum propriu în România. Mai mult, popularitatea sa, în ceea ce ne privește, i se trage mai mult datorită traducerii în engleză romanelor lui Liu Cixin, „Problema celor trei corpuri” și „Capătul morții” din seria „Amintiri din trecutul Terrei”. Astfel, traducătorul a împrumutat ceva din popularitatea celui tradus.

Care sunt acestea, veți descoperi citind articolul, aici: Galaxia42, martie 2020

 

Omul focului, Însemnări din vremea molimei și pandemia actuală

Aici am încercat o paralelă între două cărți și situația de acum a lumii.

 

Cărți SF despre epidemii devastatoare s-au scris de-a lungul timpului o mulțime. Eu aș vrea să detaliez un pic două dintre ele. Deoarece, după criterii poate subiective, mi s-au părut foarte bune, atât din punct de vedere literar, cât și social. Și foarte elocvente pentru ce se întâmplă acum. În vremea unei pandemii atât de puternice ca cea pe care o trăim, asemenea cărți se citesc altfel decât în vremuri normale.

Și acestea sunt „Însemnări din vremea molimei”, nuvela lui Norman Spinrad, apărută la Millennium Books, în traducerea Cristinei Ghidoveanu,  și „Omul focului”, romanul-fluviu al lui Joe Hill, apărut cu puțin mai mult de-un an în urmă la Herg Benet, în traducerea lui Alexandru Voicescu.

Subiectul pe larg, aici: Galaxia42, martie 2020

„Omnium” de Florin Stanciu

Un hard SF interesant și plin de perspective inedite, de Florin Stanciu.

 

Atunci când profesia de bază a autorului se mulează pe scrierile sale, acest lucru nu poate duce decât către un produs literar mai bun. Mult uzitatul sfat „Scrie despre ce știi!” are valoarea sa universală. Iar în SF se aplică cu atât mai mult. Adevărul e că sunt puține profesii care să ajute un scriitor de SF, mai ales când acesta alege să-și plaseze acțiunea într-un viitor atât de îndepărtat precum e cel din romanul „Omnium”, al lui Florin Stanciu. Genetica este, cu siguranță una dintre ele. Pentru că, în încercarea de a privi printre gene la ceea ce omenirea va deveni, trebuie în primul rând să privim cu ochii larg deschiși la ceea ce ne definește acum ca oameni. Și genetica oferă un punct foarte interesant din care să privești, punct pe care Florin îl fructifică pe deplin.

Mai multe, aici: Galaxia42, februarie 2020

„Epoca Inocenței” – Terra XXI – vol. 1 de Adrian Mihălțianu

Epoca Inocenței de Adrian MihaltianuDespre prima carte din cea mai complexă serie a SF-ului românesc din ultimii ani.

 

De bună seamă că cel mai marcant debut al ultimului deceniu în SF-ul românesc îi aparține lui Adrian Mihălțianu. Nu numai pentru un roman de debut este „Epoca inocenței” absolut remarcabil, ci pentru un roman în general. Dacă menționăm și că această carte reprezintă doar primul volum al unei trilogii, realizarea devine de-a dreptul impresionantă. Pentru că ce a meșterit Adrian în aceste pagini transcende tărâmul literaturii speculative și pătrunde în cel al futurologiei, în cel mai serios mod cu putință.

Pe larg, aici: Galaxia42, inuarie 2020

„Moartea Pământului” de J. H. Rosny Aîné

Câteva vorbe despre o carte de pionierat  genului SF:

 

În povestea de față este vorba despre un viitor îndepărtat al Pământului, în care deșertificarea este foarte pronunțată, ea urmând unor fenomene inexplicabile prin care cea mai mare cantitate de apă a fost absorbită prin fisuri largi în scoarța terestră, fenomene care lasă omenirea în pragul dispariției. La începutul cărții, doar câteva grupuri de oameni mai trăiesc, izolate, fiecare în câte o oază tehnologizată, având rezerve precare de apă și mâncare și beneficiind doar de compania câtorva păsări devenite extrem de inteligente.

Cronica întreagă, aici: Galaxia42, ianuarie 2020