Să faci un foc

Traducerea mea după o povestioară clasică de  JACK LONDON:

 

Bărbatul străbătea o poteca într-o zi rece și mohorâtă. Zăpadă de-un alb pur acoperea pământul cât vedea cu ochii. Era prima lui iarnă în Alaska. Purta haine groase și ghete îmblănite, dar frigul tot îl sâcâia.

Se îndrepta către o tabără de lângă Henderson Creek. Prietenii lui îl așteptau deja acolo. Se aștepta să ajungă și el pe la ora șase seara. Va fi deja întuneric atunci. Prietenii săi sigur vor fi făcut focul și-i vor fi pregătit mâncare caldă.

…

În întregime, aici: Gazeta SF, iulie 2018

Reclame

Feathertop

O poveste clasică  –  „Feathertop” de Nathaniel Hawthorne 

Iarna lungă și grea trecuse, în sfârșit. La început, nopțile reci se împuținară încet, apoi, deodată, zilele călduțe de primăvară își făcură apariția. Viața se reînnoia pe pământ. Plantele începeau să iasă la iveală și să crească. Pentru prima oară, plăntuțe verzi de porumb prinseră a se arăta. Își făcuseră loc prin pământ și acum puteau fi văzute deasupra solului.

…

Întreagă, aici: Gazeta SF, mai 2018

Femeia-în-Negru de ELEANOR H PORTER

În casă domnea nemișcarea. În camera mică de deasupra verandei, Femeia-în-Negru aștepta singură. Lângă ea, o rochie albă, a unui copil, zăcea pe un scaun. O pereche de pantofi micuți îi stăteau la picioare. O păpușă atârna peste un scaun și un soldat de jucărie ocupa noptiera de lângă pat.

…

Traducerea mea integrală aici: Gazeta SF, aprilie 2018

„Un călăreț în cer” de AMBROSE BIERCE

Traducerea mea după o poveste clasică americană:

 

Carter Druse se născuse în Virginia. Își iubea părinții, casa și, în general, tot ce ținea de sud. Dar își iubea și țara. Și, în toamna lui 1861, când Statele Unite au fost divizate de teribilul război civil, Carter Druse, un sudist, a decis să se înroleze în Armata Uniunii din nord.

Îi spuse tatălui ce decizie luase într-o dimineață, la micul dejun.

…

 

toată povestea, aici: Gazeta SF, martie 2018

Jack Spintecătorul de Gerd Maximovic

Povestirea Jack Spintecătorul de Gerd Maximovic, tradusă de mine cu acordul autorului pentru Gazeta SF:

Numai aceia care s-au uitat vreodată în lumină vor realiza ce s-ar fi putut întâmpla cu tine, dacă circumstanțele ar fi fost altele, dacă purpura regală ți-ar fi atârnat de umeri, dacă ai fi fost îmbăiat în copăi de aur și culcat în crânguri verzi, unde soarele geniului strălucește. Ai fi putut deveni Shakespeare sau Goethe, dacă mâinile blânde ale unei mame te-ar fi mângâiat în anii prunciei tale fragede.

Cum crește o floare, la fel te-ai fi scăldat și tu în lumină, ai fi prins rădăcini, ți-ai fi îmbogățit talentele. Numele tău ar fi răsunat de-a lungul istoriei, nu disonant, așa cum gazetele, dacă sunt cinstite, ți-l țipă cu frică.

Exact în acest moment, gândindu-te la astea, te-ai regăsit, văzându-ți mâinile roșii, stropite cu sângele tinerei fete pe care ai măcelărit-o și al cărei strigăt încă îți răsună în urechi. Te privești în strălucirea de oțel al celuilalt bisturiu, de care n-ai avut nevoie. Te vezi alb, schimonosit, cu ochii injectați, ca ai unui copoi.

Nu ești rușinat?

…

Povestea integrală, mai jos:

Episodul I: februarie 2015 – Gazeta SF

Episodul II: martie 2015 – Gazeta SF

Episodul III: aprilie 2015 – Gazeta SF