strugațki

Oamenii, gângănii la marginea drumului civilizațiilor tehnologizate

Câteva vorbe despre cartea care i-a făcut celebri pe frații Strugațki.

 

Personal, am intrat în contact cu cele două capodopere ale fraților Strugațki în perioade apropiate. Prima dată am citit romanul „Picnic la marginea drumului”, foarte pasional recomandat de mulți cititori de SF, parcurgând apoi și „E greu să fii zeu”. Despre a doua carte am scris în numărul anterior al BookReport, fără să simt nevoia să fac vreo referire la prima, însă despre cea de față găsesc mai lesne să scriu prin comparație.

Pe larg, aici: Bookreportro, septembrie 2017

Anunțuri

Arkadi și Boris Strugațki – E greu să fii zeu

Despre capodopera fraților Strugațki:

 

Există în literatura SF cărți cu conflicte elaborate, care analizează evoluția individului și a societății în angrenajul unui cumul de factori, uneori cu un mare aport de improbabilitate (cum ar fi Dune sau Fundația), există cărți care se limitează la a studia comportamentul societății în fața unui singur factor alterant, dar foarte puternic (ca de exemplu Sfârșitul copilăriei) și există, în fine, cărți care ne pun în fața dilemelor unui singur individ, în fața unei situații foarte comune, dar privită dintr-o perspectivă inedită.

Mai multe, aici: Bookreportro, iulie 2017