hard sf

„Omnium” de Florin Stanciu

Un hard SF interesant și plin de perspective inedite, de Florin Stanciu.

 

Atunci când profesia de bază a autorului se mulează pe scrierile sale, acest lucru nu poate duce decât către un produs literar mai bun. Mult uzitatul sfat „Scrie despre ce știi!” are valoarea sa universală. Iar în SF se aplică cu atât mai mult. Adevărul e că sunt puține profesii care să ajute un scriitor de SF, mai ales când acesta alege să-și plaseze acțiunea într-un viitor atât de îndepărtat precum e cel din romanul „Omnium”, al lui Florin Stanciu. Genetica este, cu siguranță una dintre ele. Pentru că, în încercarea de a privi printre gene la ceea ce omenirea va deveni, trebuie în primul rând să privim cu ochii larg deschiși la ceea ce ne definește acum ca oameni. Și genetica oferă un punct foarte interesant din care să privești, punct pe care Florin îl fructifică pe deplin.

Mai multe, aici: Galaxia42, februarie 2020

Hard SF și autoironie pe planeta roșie

Câteva cuvinte despre „Marțianul” lui Andy Weir.

Voi fi cinstit și voi recunoaște încă de la început că romanul Marțianul de Andy Weir nu intrase în planul meu de lecturi. Citisem câteva recenzii și câteva cronici de film – căci, am aflat, filmul urmează foarte bine cartea – și toate indicau, în mare, aceeași direcție. A unui roman Hard SF, despre un nene care, rămas singur pe Marte, își tot stoarce creierii să pervertească în folosul lui funcționalitățile unor echipamente complicate inventate de tocilarii de la NASA, ca să-și poată adăuga cât mai multe zile de supraviețuire, doar-doar s-or găsi unii cu o idee salvatoare care să-l ia de-acolo.

Restul de cuvinte, aici: bookreportro