Rick and Morty, un degetul mijlociu spre univers

Despre serialul SF de desene animate care m-a fascinat și tulburat deopotrivă. 

…

Rick este un geniu, om de știință rebel, trecut bine de cea de-a doua tinerețe, cel care descoperă nu doar călătoria interstelară, dar și pe cea între diverse universuri paralele. Plimbându-se între realități, el descoperă că există un număr virtual infinit de copii ale lumii noastre și, implicit, ale lui însuși, de unde trage concluzia futilității oricărei acțiuni. Totuși, oricât de neînsemnat realizează că este, el rămâne motivat în acțiunile sale de propria sa unicitate, chiar și în raport alter-ego-urile sale, pentru care nu se dă în lături de la nimic.

…

Mai multe, aici: Gazeta SF, martie 2019

„Spațiul revelației” de Alastair Reynolds

O cronică din care a ieșit soi de analiză comparată asupra a două romane superbe, dar atât de diferite.

 

Deși a trecut suficientă vreme de când am terminat de citit „Spațiul revelației” de Alastair Reynolds, aproape un an, deci nu mai poate fi vorba de impresia foarte puternică a lecturii abia încheiate, de câte ori stau de vorbă cu cineva despre literatura SF, și discuția ajunge la Space Opera, primul exemplu de carte fundamentală a genului, totuși recentă, acesta este. Următorul fiind „Un drum lung spre o planetă mică și furioasă” de Becky Chambers. Și cu aceste două titluri am dat extremele unui atât de vast spectru de abordări în domeniu.

…

Pe larg, aici: martie 2019, Gazeta SF

Ruth Emmie Lang – „Extraordinarele circumstanțe ale vieții lui Weylyn Grey”

Despre fascinantul roman „Extraordinarele circumstanțe ale vieții lui Weylyn Grey” de Ruth Emmie Lang.

Format dintr-o serie de povești în ramă, „Extraordinarele circumstanțe ale vieții lui Weylyn Grey”, primul roman al scriitoarei Ruth Emmie Lang, prezintă instantanee oarecum depărtate în timp și spațiu din viața unui orfan, urmărindu-l din copilărie și până aproape de bătrânețe.

Personal, cartea m-a captivat încă de la primele pagini, înainte de intrarea în scenă a actorului principal, prin descrierea cadrului fixat într-o zonă împădurită din statul Oregon al zilelor noastre și prin premisele fantasticului puse cu ingeniozitate.

…

Mai pe larg, aici: mai 2019, Gazeta SF

Suntem cei mai răi dintre noi!

Editorialul numărului din mai 2019, la Gazeta SF:

Vă propun să vorbim un pic despre mândria patriotică. Deși subiectul mă bântuie de ceva vreme, am preferat până acum să-l evit, pe de o parte pentru că legătura pe care o are cu literatura nu e mai strânsă decât cea pe care o are cu orice alt domeniu în care putem vorbi despre mândrie, iar pe de altă parte datorită încărcăturii puternice de resentiment care înconjoară subiectul, în orice direcție am privi. Voi încerca totuși să fac o analiză rece și neimplicată, dacă-mi va reuși sau nu, rămâne de văzut.

Așadar: „Sunteți mândri că sunteți români?”

…

Varianta mea de răspuns, aici: Gazeta SF, mai 2019

Adevărul e ce spun eu!

Editorialul numărului din aprilie 2019, la Gazeta SF:

 

Dacă analizăm trei dintre cele mai reprezentative distopii clasice ale genului, și anume „1984” de George Orwell, „Minunata lume nouă” de Aldous Huxley și „Portocala mecanică” de Anthony Burgess, observăm că elementul central al fiecăreia dintre ele este și cel comun, iar acesta este controlul mental. Atins cu brutalitate și prin teroare în „1984”, prin mesaje repetate în somn la o vârstă fragedă în „Minunata lume nouă” sau prin procedee medicale în „Portocala mecanică”, scopul fiecăruia dintre guvernele totalitare din cele trei romane era controlul total asupra populației prin influențarea modului în care masele percep lumea, deci însuși adevărul.

…

Textul integral, aici: aprilie 2019, Gazeta SF: