gazeta sf

Cartea sau jocul VR?

Editorialul lunii ianuarie 2019, la Gazeta SF:

 

Vremurile se schimbă. A crede acum, în anul de grație 2019, că literatura SF e la fel de ofertantă ca în perioada ei de avânt, adică anii ‘50–‘60, aș zice, când s-au publicat capodopere precum Cronicile marțiene (1950), Fundația (1951), Sfârșitul copilăriei (1953), Fahrenheit 451 (1953), Solaris (1961), Omul din castelul înalt (1962), E greu să fii zeu (1964), Dune (1965), etc., ar fi naiv. Deși apar acum mai multe cărți de valoare decât în acea perioadă, impactul lor este mult mai mic.

 

Mai multe, aici: Gazeta SF, ianuarie 2019

Reclame

Valoarea unei cărți

Editorialul numărului 89 al revistei Gazeta SF

Image result for old valuable book

M-am întrebat de multe ori ce anume dă valoare unei cărți. Judecând la rece, orice criteriu am alege, de cum îl enunțăm, cu un exercițiu minim de gândire, îi putem găsi imediat atât argumente spre contestare, cât și spre susținere. Ceea ce urmează să scriu nu sunt, după cum vă veți da seama, doar cugetări proprii, ci sinteze ale multor discuții, opinii distilate cu care sunt convins că v-ați mai întâlnit. Ce face, așadar, o carte să fie bună? Haideți să vedem:

aici: Gazeta SF, numărul 89

Despre pluriadevăr

Editorialul numărului 88 al Gazetei SF:

 

Nu am început până acum niciun editorial în acest fel, spunând un banc, pe care probabil îl cunoașteți, dar pentru cazul de față cred că e cel mai potrivit exemplu. Și anume:

          „Vin la rabin doi împricinați. Primul ia cuvântul pârâtorul și povestește ce și cum, că așa, că pe dincolo, iar la urmă rabinul zice:

          — Ai dreptate!

          Pârâtul însă nu se lasă nici el, ci-și susține cauza, că o fi, c-o păți, iar după ce termină rabinul se scarpină-n barbă și spune:

          — Și tu ai dreptate!

          Fiul rabinului, student la drept, care asistase la cele două cuvântări, se bagă și el:

          — Tată, țin să-ți amintesc că adevărul e unul singur. Acești oameni nu pot avea amândoi dreptate deodată.

          Iar rabinul, după încă o perioadă de gândire, concluzionează:

          … (vom vedea mai târziu ce) ”

 

restul bancului, și încă ceva, aici: Gazeta SF, nr. 88 

Coloniști români pe Marte

Editorialul lunii iulie 2018, la Gazeta SF:Image result for mars colony

După un drum lung și greu, claustrant și plin de privațiuni, primul echipaj românesc ajungea, la mai bine de șase luni de la lansare, pe Marte. Zgribuliți, înghesuiți claie peste grămadă, cei patruzeci de coloniști abia mai suportară cele încă două săptămâni în care roboții autonomi instalară structura portantă a domului gonflabil, apoi, de îndată ce presiunea aerului dinăuntru umflă prelata de pe barele metalice, dădură năvală înăuntru. Și traseră cu poftă aerul proaspăt în piept, alergând și țopăind de colo-colo, în gravitația șugubeață.

Restul poveștii, aici: iulie 2018, Gazeta SF

Femeia-în-Negru de ELEANOR H PORTER

winbÎn casă domnea nemișcarea. În camera mică de deasupra verandei, Femeia-în-Negru aștepta singură. Lângă ea, o rochie albă, a unui copil, zăcea pe un scaun. O pereche de pantofi micuți îi stăteau la picioare. O păpușă atârna peste un scaun și un soldat de jucărie ocupa noptiera de lângă pat.

Traducerea mea integrală aici: Gazeta SF, aprilie 2018