Pe roți, pe cărările cosmosului

Editorialul lunii martie 2018 la Gazeta SF:5a7dc35ed0307219008b4c34-750-422

 

Deși aș fi crezut că nu mai trăim vremuri în care cucerirea spațiului să mai facă lumea să aplaude, să mai scoată din case mase mari de oameni și să-i mai țină cu răsuflarea tăiată urmărind soarta începuturilor de misiune, iată că, odată cu lansarea primei rachete reutilizabile și, mult mai important, recuperarea ei (aproape) integrală, putem spune că asistăm la un al doilea pionierat în domeniu, pionierat primit cu entuziasmul pe care-l merită. Ceea ce a realizat Elon Musk prin recuperarea motoarelor auxiliare (boosterelor) lui Falcon Heavy și prin lansarea cu succes a acestei rachete, lansare care a mers chiar mai bine decât se preconiza, nu e doar un pas înainte, este, cred eu, un nou început.

mai multe despre Starman, Falcon Heavy și Tesla Roadster, aici: Gazeta SF, marte 2018

Anunțuri

„Un călăreț în cer” de AMBROSE BIERCE

Traducerea mea după o poveste clasică americană:

 

Carter Druse se născuse în Virginia. Își iubea părinții, casa și, în general, tot ce ținea de sud. Dar își iubea și țara. Și, în toamna lui 1861, când Statele Unite au fost divizate de teribilul război civil, Carter Druse, un sudist, a decis să se înroleze în Armata Uniunii din nord.

Îi spuse tatălui ce decizie luase într-o dimineață, la micul dejun.

 

toată povestea, aici: Gazeta SF, martie 2018

„O UNDIȚĂ PENTRU BUNICUL MEU”, NICIUN CÂRLIG PENTRU CITITORUL MEU

Despre o carte de proză scurtă a unui laureat al premiului Nobel pentru literatură, Gao Xingjian

 

Pe laureatul premiului Nobel pentru literatură al anului 2000, Gao Xingjian, am avut onoarea de a-l întâlni la Iași, la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) 2017. Acolo, în cadrul uneia dintre serile FILIT, am avut ocazia de a-l asculta vorbind și de a-i lua un autograf. Pe scenă, omul mi s-a părut foarte modest, puțin timorat – părea chiar că nu se simte în largul său în centrul atenției, o caracteristică destul de comună geniilor autentice – și deloc spontan. Discuția în sine mi s-a părut plată și sterilă, condusă spre prețiozități de genul motivului fugii ca definiție a condiției umane și reflectarea sa în literatură.

Mai multe, aici: Revista de suspans, ianuarie 2018

„Îngropat de viu” de Dan Rădoiu

ingropat-de-viuDespre nuvela polițistă a scriitorului de proză fantastică Dan Rădoiu.

 

Dan Rădoiu este unul dintre autorii mei contemporani preferați. Am avut plăcerea de a-l întâlni la unul dintre atelierele sale de confecționat povestiri, la AntareSFest, după ce în prealabil citisem câteva opere de-ale sale și comunicasem în medul online. Cursivitatea scrierii, ghidușia cu care îmbina realul cu fantasticul și, nu în ultimul rând, personalitatea lui tonică m-au surprins în cel mai plăcut mod.

Mai multe, aici: Gazeta SF, februarie 2018

„Rău de spațiu” „Omul fără nume” de Ovidiu Vitan

Despre o carte mai altfel.

Rau_de_spatiu

„Rău de spațiu” „Omul fără nume”, Ovidiu Vitan, Pavcon, ISBN 978-606-8879-20-8

Dacă ar trebui să descriu într-o singură propoziție volumul de povestiri „Rău de spațiu” „Omul fără nume” aș spune că a fost una dintre cele mai „altfel” cărți pe care le-am citit în ultima vreme. Cu siguranță a fost cea mai nonconformistă carte din SF-ul românesc pe care am întâlnit-o. Și spun asta nu pentru că acest fapt în sine, acela de a fi altfel, i-ar aduce vreun punct în plus, ci pur și simplu pentru că este lucrul care rămâne cel mai pregnant în mintea cititorului după parcurgerea ei.

Pe larg, aici: Gazeta SF, decembrie 2017