Cicatricea, o povestire a scritorului belgoan de SF Frank Roger, în traducerea mea.
În dimineața asta am descoperit ceva ciudat în timp ce făceam duș. Un soi de cicatrice, pe brațul meu drept. Era foarte discretă, abia vizibilă, de parcă mă rănisem cu multă vreme în urmă și rana se vindecase de tot până acum. Dar adevărul e că nu-mi rănisem niciodată brațul drept, totuși chestia asta care semăna a cicatrice era acolo.
Când mi-am trecut degetele mâinii stângi peste cicatrice, n-am simțit nimic. Deși nu mă deranjea deloc, mi-am pus în minte să o țin câteva zile sub observație. Dacă ar dispărea la fel de misterios pe cât apăruse, aș fi ușurat. Iar dacă nu, am să-mi arunc câte un ochi la evoluția ei și-am să iau măsurile necesare.
…
Povestirea întreagă, aici: febriarie 2020, Galaxia42
alexandru lamba 