Traducerea mea după o poveste fantastică de Nathaniel Hawthorne.
Tânărul domn Brown păși afară, la apus de soare, pe strada satului Salem, dar își băgă capul înapoi în casă, de cum trecu pragul, pentru a schimba săruturi de rămas bun cu tânăra sa soție. Iar Faith, pentru că așa o chema pe soția sa, își scoase căpșorul ei frumos afară, lăsând vântul să se joace cu panglicile roz ale pălăriei, în timp ce-l striga pe tânărul domn Brown.
— Dragul meu, șopti ea încet și cumva trist, când buzele ei se apropiară de urechea lui, rogu-te frumos, amână-ți călătoria până la răsărit și dormi în propriul tău pat în noaptea asta! O femeie singură e tulburată de asemenea vise și asemenea gânduri încât îi e teamă de ea însăși uneori. Te rog, rămâi cu mine în noaptea asta, dragul meu soț, și-n toate nopțile din acest an.
…
Întrega poveste poate fi citită aici: Galaxia42, decembrie 2019
alexandru lamba 