O povestire emblematică, a lui E. A. Poe, în traducerea mea:
Fortunato și cu mine eram amândoi membri ai unor familii italiene foarte vechi și importante. Obișnuiam să ne jucăm împreună când eram copii.
Fortunato era mai mare, mai bogat și mai arătos decât mine. Și-i plăcea să mă facă să par prost. M-a jignit de o mie de ori în anii copilăriei mele. Eu însă niciodată nu m-am arătat furios. Așa că el credea că suntem prieteni buni. Dar mi-am promis că într-o zi îl voi pedepsi pentru toate insultele sale.
…
Textul integral, Aici: Gazeta SF, aprilie 2019
alexandru lamba 