Povestirea Jack Spintecătorul de Gerd Maximovic, tradusă de mine cu acordul autorului pentru Gazeta SF:
Numai aceia care s-au uitat vreodată în lumină vor realiza ce s-ar fi putut întâmpla cu tine, dacă circumstanțele ar fi fost altele, dacă purpura regală ți-ar fi atârnat de umeri, dacă ai fi fost îmbăiat în copăi de aur și culcat în crânguri verzi, unde soarele geniului strălucește. Ai fi putut deveni Shakespeare sau Goethe, dacă mâinile blânde ale unei mame te-ar fi mângâiat în anii prunciei tale fragede.
Cum crește o floare, la fel te-ai fi scăldat și tu în lumină, ai fi prins rădăcini, ți-ai fi îmbogățit talentele. Numele tău ar fi răsunat de-a lungul istoriei, nu disonant, așa cum gazetele, dacă sunt cinstite, ți-l țipă cu frică.
Exact în acest moment, gândindu-te la astea, te-ai regăsit, văzându-ți mâinile roșii, stropite cu sângele tinerei fete pe care ai măcelărit-o și al cărei strigăt încă îți răsună în urechi. Te privești în strălucirea de oțel al celuilalt bisturiu, de care n-ai avut nevoie. Te vezi alb, schimonosit, cu ochii injectați, ca ai unui copoi.
Nu ești rușinat?
…
Povestea integrală, mai jos:
Episodul I: februarie 2015 – Gazeta SF
Episodul II: martie 2015 – Gazeta SF
Episodul III: aprilie 2015 – Gazeta SF
alexandru lamba 